Last Updated on decembrie 4, 2023 by admin24news
Luna decembrie este o lună plină de sărbători, tradiții și obiceiuri în România. În această lună, românii se pregătesc pentru sfârșitul și începutul anului, dar și pentru sărbătorirea nașterii lui Iisus Hristos. Iată câteva dintre cele mai cunoscute și frumoase tradiții și obiceiuri din luna decembrie: • Pe 1 decembrie, se sărbătorește Ziua Națională a României, care marchează unirea Transilvaniei cu România în anul 1918. În această zi, se arborează drapelul tricolor la toate instituțiile de stat, se depun coroane de flori la monumentele eroilor, se organizează parade militare și se cântă imnul național. De asemenea, se organizează diferite manifestări culturale și artistice, cum ar fi concerte, expoziții, spectacole și focuri de artificii
• Pe 6 decembrie, se sărbătorește Sfântul Nicolae, patronul copiilor, dar și al corăbierilor, al oștenilor și al tâlharilor. Sfântul Nicolae este considerat primul Moș darnic sau justițiar, care le aduce cadouri copiilor cuminți și nuielușe celor neascultători. În ajunul acestei zile, copiii își curăță și își lasă ghetuțele la ușă sau la fereastră, în speranța că vor găsi dimineața dulciuri, fructe, jucării sau bani. De asemenea, în această zi se pun crenguțe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori până la Anul Nou, ca semn al belșugului și al fertilității
• Pe 20 decembrie, se sărbătorește Ignatul, ziua în care se taie porcul pentru masa de Crăciun. Această tradiție are origini precreștine și este legată de cultul morților și al strămoșilor. Se crede că sufletul porcului se duce la strămoși și le aduce vestea că urmașii lor îi pomenesc și îi respectă. În această zi, se respectă o serie de ritualuri și obiceiuri, cum ar fi: ungerea porcului cu usturoi și rachiu, împărțirea cărnii și a slăninei la rude și vecini, pregătirea preparatelor din carne de porc, cum ar fi cârnații, caltaboșii, tobă, piftia, sarmalele și pomana porcului
• Pe 24 decembrie, se sărbătorește Ajunul Crăciunului, ziua în care se pregătește masa festivă și se împodobesc bradul și casa. În această zi, se ține post negru, adică nu se mănâncă nimic până seara, când se servește cina de Ajun, care constă în 12 feluri de mâncare de post, cum ar fi: sarmale de post, fasole bătută, ciuperci umplute, salată de boeuf, cozonac, plăcintă cu nucă, colivă, fructe uscate și vin fiert. După cină, se împart cadourile și se cântă colinde, care sunt cântece populare cu tematică religioasă și laudativă. De asemenea, în Ajunul Crăciunului, se practică și alte obiceiuri, cum ar fi: mersul cu steaua, mersul cu capra, mersul cu ursul, mersul cu sorcova, mersul cu plugușorul și mersul cu vasilca
• Pe 25 și 26 decembrie, se sărbătorește Crăciunul, care este cea mai importantă sărbătoare creștină, care comemorează nașterea lui Iisus Hristos. În aceste zile, se merge la biserică, se vizitează rudele și prietenii, se mănâncă bucate tradiționale, cum ar fi: sarmale cu mămăligă, friptură de porc, salată de boeuf, cozonac, plăcintă cu nucă, rahat, nucă, mere și portocale. De asemenea, se continuă să se cânte colinde și să se practice obiceiurile specifice acestei sărbători
• Pe 31 decembrie, se sărbătorește Revelionul, care este ultima zi a anului și care marchează trecerea în noul an. În această zi, se pregătește o masă bogată și variată, care include: salată de boeuf, friptură de porc, șampanie, tort, cozonac, fructe și dulciuri. Se organizează petreceri, se urmărește programul de televiziune, se ascultă muzică, se dansează, se joacă jocuri și se fac urări și rezoluții pentru noul an. La miezul nopții, se sparge șampania, se aprind artificiile, se cântă imnul național și se sărută sub vâsc. De asemenea, în această zi, se practică și alte obiceiuri, cum ar fi: purtatul de haine noi și de lenjerie roșie, aruncatul de monede în apă, aruncatul de obiecte vechi pe fereastră, deschiderea ușilor și ferestrelor, mâncatul de struguri și de smochine
Există multe alte obiceiuri populare în Moldova, care se manifestă în diferite ocazii și perioade ale anului.
• De Dragobete, care este sărbătoarea iubirii la români, pe 24 februarie, tinerii se întâlnesc în pădure și culeg flori de primăvară, pe care le oferă persoanei iubite. De asemenea, se sărută sub un corn sau un măr înflorit, pentru a-și pecetlui dragostea și a fi fericiți tot anul. Se spune că cei care nu respectă acest obicei vor avea parte de ghinion în dragoste
• De Florii, care este sărbătoarea intrării lui Iisus în Ierusalim, pe 16 aprilie, se sfințesc crenguțe de salcie, care simbolizează ramurile de finic pe care poporul le-a întins în calea Mântuitorului. Crenguțele de salcie se pun la icoane, la uși sau la ferestre, pentru a aduce noroc și sănătate. De asemenea, se obișnuiește ca oamenii care poartă nume de flori să primească felicitări și flori de la cei dragi
• De Rusalii, care este sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt asupra apostolilor, pe 4 iunie, se împodobesc casele și bisericile cu frunze verzi și flori, pentru a alunga spiritele rele și a aduce belșug. De asemenea, se organizează iarmaroace și târguri, unde se vând produse tradiționale și se ascultă muzică populară. Se spune că în această zi nu este bine să te cerți, să te bați sau să lucrezi, pentru a nu atrage necazurile
• De Sânziene, care este sărbătoarea solstițiului de vară, pe 24 iunie, fetele culeg flori de sânziene, pe care le împletesc în coronițe și le aruncă pe acoperișul casei, pentru a-și afla ursitul. Dacă coronița rămâne pe casă, fata se va mărita în curând, dacă cade, fata va rămâne nemăritată. De asemenea, se aprind focuri și se sărit peste ele, pentru a fi feriți de boli și deochi
• De Sfânta Maria, care este sărbătoarea adormirii Maicii Domnului, pe 15 august, se aduc la biserică struguri, prune, mere și alte fructe, pentru a fi sfințite și împărțite credincioșilor. De asemenea, se organizează pelerinaje la mănăstirile și schiturile din Moldova, unde se roagă pentru iertarea păcatelor și pentru împlinirea dorințelor. Se spune că în această zi nu este bine să te cerți, să te bați sau să lucrezi, pentru a nu supăra pe Maica Domnului
